24.10.2017 13:08 Category: Evenimente


 



Pavel Topală: la Universitatea din Bălți vor fi funcționale, în scurt timp, trei școli doctorale

Prof. univ., dr. hab., Pavel Topală, președintele Consiliului Științific al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți (USARB), vorbește într-un interviu despre realizările și scopurile Consiliului Științific al instituției, despre formarea noilor Școli doctorale la Universitate, despre planurile de viitor, dar și despre activitățile din domeniul științei și cercetării ce urmează să fie organizate în anul de studii 2017-2018.

* * *

- Consiliul Științific al Universității din Bălți este o structură nouă în cadrul Universității. Totuși, ce a reușit această subdiviziune în cele câteva luni de activitate?

- Din start trebuie spus că nu pentru toți la Universitate este clar care este menirea Consiliului Științific (CȘ) – o structură creată în rezultatul aplicării Codului Educației. Consiliile Științifice ale Universităților sunt structuri create în sprijinul formării și coordonării celei de-a treia trepte din învățământul superior – a școlilor doctorale. Legea prevede că membrii CȘ trebuie să aibă abilitatea conducerii de doctorat. Consiliul Științific de la Universitatea noastră numără șapte membri, iar conducătorii de doctorat sunt desemnați de către membrii acestui Consiliu. La noi, mulți încă nu delimitează atribuțiile CȘ, Secției știință și ale prorectorului pentru știință. CȘ, cred, trebuie să-și fortifice rolul de „legislator” la Universitate pe segmentul de cercetare și pregătire prin doctorat.

Primul document elaborat de CȘ și adoptat cu votul membrilor Senatului USARB a fost Regulamentul de funcționare al CȘ. Acesta stipulează principiile de funcționare, descrie obligațiile și responsabilitățile președintelui și membrilor CȘ. De asemenea, a fost aprobat și Regulamentul instituțional de funcționare a școlii doctorale universitare.

- Câte școli doctorale sunt funcționale la Universitatea din Bălți și ce perspective se conturează în acest sens?

- În prezent, avem o singură școală doctorală– cea de Filologie. Condițiile pentru crearea școlii doctorale a fost întrunită la filologie. În prezent,lucrăm intens pe restul domeniilor. Deja am stabilit că cea de-a doua școală doctorală, care urmează să fie creată, va fi cea pe domeniul psiho-pedagogic. Eforturile noastre sunt canalizate acum în direcția întrunirii condițiilor sub aspect de număr de conducători de doctorat. Procesul este, oarecum, frânat și de faptul că încă nu avem acreditările la master. Dar sper și este real ca până la finele acestui an să reușim deschiderea celei de-a doua școli doctorale.

În context este de remarcat faptul că în Senat a fost deja discutat proiectul unui acord elaborat de CȘ cu privire la crearea unui consorțiu internațional între USARB, universități din România (Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași; Universitatea din Bacău; Universitatea din Suceava și cea din Târgoviște), din Republica Moldova – UTM, USM, Universitatea AȘM, Institutul de Nanotehnologii „Dumitru Ghițu”; din Austria – Universitatea din Innsbruck. În acest sens, se negociază cu centre științifice din Ucraina, Rusia, Cehia și Polonia. Proiectul acordului, la fel, se referă la cercetare și pregătire prin doctorat, iar acum este în fază de negociere cu partenerii noștri austrieci. Acordul prevede deschiderea și asigurarea accesului cercetătorilor de la Bălți în programele europene. Dar formarea acestui consorțiu ne va permite să deschidem Școala doctorală de fizică, chimie și tehnologia mediilor materiale, cu antrenarea unor profesori din țara sau peste hotare abilitați cu conducere de doctorat. Astfel, dacă va fi aprobat consorțiul internațional, anul viitor vom deschide la Universitatea din Bălți cea de-a treia școală doctorală.

- A reușit Consiliul Științific să evalueze potențialul științific al USARB?

- Da. Și am constat că, deocamdată, avem un patrimoniu nefructificat. Am depistat cel puțin 30 de persoane din cadrul Universității, care au făcut doctorate, dar, din varii motive, nu și-au susținut tezele. Printre motive se numără și faptul că nu au fost asigurate condiții pentru ca aceste persoane să-și ducă la bun sfârșit doctoratul, inclusiv pentru că au fost încărcați cu sarcini didactice. La rectoratul Universității am găsit înțelegere și voință, astfel că am elaborat un proiect de Regulament privind acordarea concediilor de creație pentru doctoranzi, foștii doctoranzi, post-doc și activități de cercetare și creație. Acesta prevede că Universitatea să-i acorde persoanelor respective perioadele necesare pentru definitivarea doctoratului (sau a lucrărilor de creație), instituția asumându-și anumite investiții prin păstrarea, pe durata concediului de creație, a salariului de funcție. Condiția este că după finalizarea tezei de doctor, respectiva persoană se va obliga prin contract să lucreze în Universitate cel puțin cinci ani. În cazul ruperii contractului înainte de termenul prevăzut, persoana va restitui Universității suma accesată. Este important să remarcăm că în cazul elaborării lucrărilor de creație, USARB devine co-proprietar al valorii intelectuale a acesteia.

Cred că, Regulamentul respectiv este un bun instrument de încurajare și stimulare pentru cele peste 30 de persoane cu tezele nesusținute încă.

La Universitate avem mai bine de 100 de cadre didactice cu titlul de doctor, dar și mai mulți doctoranzi la diferite etape de studii. La USARB, avem 9 doctori habilitați, 7 profesori universitari indicați, peste 90 de doctori în științe, peste 35 de doctoranzi și cca 32 de colaboratori care au absolvit studiile de doctorat, dar care încă nu au susținut tezele, fapt ce demonstrează că USARB dispune de un potențial științific solid. La zi, în cadrul Universității, funcționează 14 laboratoare științifice și două centre de cercetare, dintre care unul este inter-universitar.

- Există o strategie sau un plan strategic privind dezvoltarea potențialului științific al Universității?

- Până la sfârșitul acestui an, Consiliul pentru Dezvoltare Strategică Instituțională (CDSI) ar trebui să definitiveze și să transmită în Senat pentru aprobare Strategia de dezvoltare a USARB pe următorii cinci ani. Domeniul de cercetare și doctorat din acest document îi revine CȘ și sper ca în timpul apropiat să se reușească formarea comisiilor comune cu CDSI pentru a pune punctele pe „i” la fiecare domeniu în parte.

În ce mă privește, mi-am trasat scopurile strategice. O bună parte dintre acestea se regăseau în programul meu pe care l-am avansat atunci când am candidat la funcția de rector al USARB. Mă bucur că unele dintre propunerile pe care le-am făcut în program sunt preluate și încep să fie fructificate la Universitate.

- Care vor fi principalele activități în domeniul științei și cercetării în anul de studii 2017-2018?

- Deja a fost organizată o conferință științifică internațională pe subiecte economice. Anul acesta a fost declarat la USARB „Anul Facultății de Științe Reale, Economice și ale Mediului” și, respectiv, vor fi organizate o serie de evenimente în acest sens. Am promovat deja conferința „MoldTeh 2017”, fiind membri ai asociației internaționale care reunește 32 de țări.

La Chișinău va avea loc conferința fizicienilor din Moldova, iar la acest eveniment USARB este pe post de co-organizatori. În acest an, să amintim, va fi promovat tradiționalul Colocviu Ştiinţific Studenţesc „Universitaria”. Muncim și la formarea echipelor internaționale de cercetători pentru propunerile de proiecte în programul „Orizont 2020”.

- În opinia Dvs., ce segment ocupă USARB în ierarhia universitară moldovenească sub aspect de potențial științific, cercetare și inovare?

- Dacă ne referim la domeniul psiho-pedagogic, constatăm că acesta s-a diminuat, deși, anterior, a avut vizibilitate internațională. Am avut pe acest segment savanți apreciați la nivelul fostei URSS, iar Israelul era interesat să-și pregătească specialiștii la noi. Mai mulți savanți de la noi au migrat la Chișinău. Cu toate acestea, sper să revitalizăm acest domeniu, în condițiile în care în acest sens există premise. Pe de altă parte, am reușit să includem cercetătorii de la Bălți în echipa națională de cercetări în domeniul nano-tehnologiilor, acest fapt fiind în mod cert un succes al Universității noastre.

Cred că potențialul științific al USARB ar putea fi fortificat în cazul dacă, așa cum se vehiculează tot mai des, se va decide referitor la absorbția unor institute de cercetări de către unele instituții de învățământ superior. Cred că USARB nu ar trebui să rateze șansa să absoarbă Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” și Institutul de cercetări ştiinţifice „RIF-ACVA APARAT”. Cred că în eventualitatea unui asemenea proces, Universitatea ar avea doar de câștigat sub aspectul echilibrării domeniilor „cercetare” și „educație”.

Universitatea din Bălți este un pilon, un centru științific important în regiunea de nord și țară, care trebuie păstrat și fortificat, inclusiv cu ajutorul și cu implicarea autorităților.