Economist: Dacă ratează participarea în „Drumul Mătăsii”, Moldova riscă să pice din proiecte regionale
Economistul ucrainean Andrei Novak consideră că Republica Moldova trebuie să facă parte – alături de Ucraina, România și Polonia – dintr-un segment al noului „Drum al mătăsii”, care ar lega Europa de Asia. Dacă va rata această oportunitate, este de părere Andrei Novak, Republica Moldova riscă să nu fie luată calcul în alte proiecte geostrategice sau regionale. Ideea a fost formulată în cadrul conferinței „Dezvoltarea regiunilor transfrontaliere și cooperarea transfrontalieră”, care a fost organizată, recent, în Bălți, de Institutul de Economie și Comerț din Cernăuți (Ucraina) în colaborare cu Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (USARB).
Aşa numitul „Drum al Mătăsii” este o inițiativă a autorităților Ucrainei, care a fost lansată la începutul anului trecut urmare a interdicțiilor Rusiei privind tranzitul de mărfuri spre Kazahstan. Autoritățile de la Kiev au instituit în acest sens ruta Ucraina-Georgia-Azerbaidjan-Kazahstan-China.
Andrei Novak, președintele Consiliului Economiștilor din Ucraina, autor al cărții „Як підняти українську економіку” („Cum să ridicăm economia ucraineană”), a acordat un interviu Biroului Comunicare și Relații cu Mass Media al USARB în special pentru portalul MoldStreet.com.
* * *
- Dle Novak, de ce ar fi importantă participarea Republicii Moldova în extinderea noului „Drum al Mătăsii”?
- În prezent, sunt tot mai accentuate interesele de a renaște marele „Drum al Mătăsii” – din Europa spre Asia și viceversa. Europa este cea mai bogată și solvabilă piață, iar Asia este cea mai mare piață de consum, dar și de amplasare a capacităților de producere. Dacă în acest „Drum al Mătăsii”, Ucrainei i se vor alătura Moldova, România și Polonia, se va reuși crearea unei alianțe economice, iar faptul respectiv va permite preluarea unui mare segment din acest drum al mătăsii pe care se va mișca, pe ambele sensuri, un imens flux de mărfuri.
Dacă acționează separat, Moldova nu obține nimic, deoarece este un stat mic cu o economie, respectiv, mică, cu o infrastructură insuficient de dezvoltată. Pe când, dacă ar fi parte a unui proiect economic comun de anvergură – are toate șansele să culeagă beneficii. Moldova devine interesantă în acest proiect prin accesul la Dunăre și, respectiv, la mare, iar pentru ca să devină și mai atractivă este necesar să-și dezvolte infrastructura portuară de la Dunăre, cea rutieră, de cale ferată și de depozitare.
Pentru țările noastre este important să nu concureze în a obține preferințe în acest „Drum al Mătăsii”, ci să acționeze în comun, să propună o platformă consolidată de infrastructură. Participarea consolidată a celor patru țări ar face să apară comun, să propună o platformă consolidată de infrastructură.
Participarea consolidată a celor patru țări ar face să apară un jucător geostrategic serios în noul „Drum al Mătăsii”.
- Credeți că autoritățile Poloniei, României, Ucrainei și Moldovei ar avea voință politică pentru a se consolida în lărgirea „Drumului Mătăsii”?
- Indiscutabil, Polonia și România, ca țări membre ale UE, sunt motivate pentru un asemenea proiect. Ucraina – la fel, or, din conducerea politică a Ucrainei fac parte oameni de afaceri care acționează conform principiilor pragmatice. În cazul Moldovei, nu știu dacă atribuțiile președintelui pro-rus de la Chișinău iar permite să blocheze anumite procese în acest sens.
Este clar că Rusia va utiliza metode economice, politice și, poate, chiar militare, care îi sunt la îndemână, ca acest „Drum al Mătăsii” să ocolească teritoriile din afara intereselor sale. Ea va încerca să facă ca acesta să treacă pe teritoriul său. Cred în acest context că un rol important l-ar juca societatea civilă și opinia publică care, așa cum sa întâmplat la noi, trebuie să pună presiune pe guvernare în sensul ca aceasta să ia o decizie favorabilă participării Moldovei în „Drumul Mătăsii”.
- Și dacă Moldova nu va participa în acest proiect?
- Dacă ratați această șansă acum, Moldova riscă să fie neatractivă sau exclusă din calcule în proiecte geostrategice sau regionale. Republica Moldova trebuie să facă front comun cu cineva, în caz contrar va ieși din calculele „Drumului Mătăsii”.
Ea trebuie să coopereze cu România sau cu Ucraina. Ideal ar fi să stabilească o cooperare și cu România, și cu Ucraina. Dacă ratăm această șansă în următorii doi-trei ani, „Drumul” își va croi cale pe la sud, ori ceva mai la nord. Acum, în condițiile agresiunii absurde ruse, este momentul să fie preluată o bună parte din „Drumul Mătăsii”, deoarece țările noastre ar oferi oportunități foarte atractive mediului de afaceri din Europa și Asia sub aspect de infrastructură și costuri ale pieței muncii.
- Cum apreciați relațiile economice moldo-ucrainene?
- În ultimii trei ani, volumul comercial dintre țările noastre sa redus, practic, de două ori. Este vorba de un volum anual de circa 600 milioane de dolari, dintre care 560 milioane reprezintă exporturile ucrainene în Moldova, iar ceva mai mult de 40 milioane sunt exporturile moldovenești. În cei trei ani de război cu Rusia, exporturile ucrainene, în general, sau micșorat cu o treime, puterea de cumpărare a pieței sa redus substanțial.
Pe piața noastră au intrat în forță producătorii de vinuri din Chile și Argentina. Aceștia au venit cu oferte de prețuri similare celor moldovenești și au cucerit consumatorii ucraineni. Acum, chiar dacă majorează prețurile la vinuri, ucrainenii continuă să prefere vinurile chiliene sau argentiniene, considerându-le mai calitative și mai prestigioase.
Producătorii de vinuri moldovenești pierd piața ucraineană, deși consider că vinurile din Chile sau Argentina nu sunt mai bune decât cele moldovenești. Așa a decis consumatorul nostru, iar condițiile de concurență pe piața noastră sunt egale.