ANUNȚ PRIVIND SUSŢINEREA TEZEI DE DOCTORAT
Se anunţă susţinerea tezei de doctor
Pretendent: Viorica CEBOTAROȘ
Conducător ştiinţific: prof. univ., dr. hab. Gheorghe POPA
Consiliul ştiinţific specializat: D 35.621.05 – 01
Tema tezei: ASPECTE PRAGMATICE ALE ACTULUI SCUZEI ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Specialitatea: 621.05. Semiotică; semantică; pragmatică (limba română)
Data: 5 mai 2017
Ora: 11:00
Local: Laboratorul „Eugeniu Coșeriu” (sala 343), Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți
Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului:
- Cebotaroș V. Scuza în comunicarea interculturală. În: Francopolyphonie: l’interculturalité à travers la traduction et la communication, 2012, Numéro 7, vol. 2, p. 159 – 164.
- Cebotaroș V. Aspecte semio-pragmatice ale actului de limbaj „scuza”: dimensiuni interculturale. În: Francopolyphonie: L’interculturalité et la mondialisation semiotique à travers la linguistique et la traduction, 2013, Numéro 8, vol. 1, p. 195 – 201.
- Cebotaroș V. Mijloace lingvale de reducere a responsabilității în scuza politică. În: Philologia, Institutul de Filologie al AȘM, 2014, nr. 3 – 4, p. 105 – 113.
- Popa Gh., Cebotaroș V. Specificul cultural al scuzei românești. În: Philologia, Institutul de Filologie al AȘM, 2016, nr. 3 – 4, p. 73 – 80.
Rezumatul tezei
1. Problematica abordată constă în analiza actului scuzei din perspectivă pragmatico-socio-cultural-lingvistică în vederea racordării la tendințele actuale de abordare interdisciplinară, fapt ce a contribuit la determinarea elementelor activității reparatorii în discursul privat și în cel public, precum și la relevarea unor valori culturale românești reflectate în actul scuzei. Examinarea scuzei din perspectivă interdisciplinară a permis realizarea unei analize multilaterale a acestui act de limbaj.
2. Conţinutul de bază al tezei
Teza reprezintă un studiu despre actul de limbaj scuza – element esenţial al schimbului reparator, care tinde să refacă o relaţie afectată de o ofensă neprevăzută. Se examinează manifestarea scuzei în spațiul privat și cel public, evidențiindu-se nu numai asemănările, ci și deosebirile în funcționarea acestui act de limbaj în domeniile respective. În afară de aceasta, întrucît realizarea oricărui act de limbaj este influențată de diferiți factori extralingvistici, în lucrare este pus în discuție și modul în care unii dintre acești factori influențează exprimarea scuzei în limba română. Valoarea studiului dat mai rezidă și în faptul că a permis să emitem unele concluzii despre modul în care unele valori culturale sînt reflectate în actul scuzei.
3. Principalele rezultate obţinute
- Actul de limbaj scuza poate fi formulat atît direct, cît și indirect, realizarea indirectă fiind motivată de multiple cauze și avînd diferite consecințe asupra restabilirii echilibrului interacțional.
- Formularea lingvală a actului de limbaj scuza variază în funcție de mai mulți factori extralingvistici. În domeniul privat, modalitatea de exprimare a scuzei depinde de distanța socială dintre interlocutori, tipul ofensei și gravitatea ei. Factorul extralingvistic care implică formulări lingvale distincte ale scuzei în domeniul public ţine de faptul dacă scuza e prezentată pentru greșelile altora sau pentru greșelile proprii.
- Examinarea situațiilor care necesită prezentarea scuzelor în cultura română a contribuit la evidențierea următoarelor valori culturale, ce se reflectă în actul scuzei: hărnicia, omenia, ospitalitatea, modestia, cumsecădenia.
- În spațiul public actul de limbaj scuza are, uneori, un rol funcțional și un caracter simbolic, servind drept instrument strategic pentru atingerea anumitor scopuri politice.